Indicatori financiari de performanță
- Indicatori operaționali
- Indicatori de performanță privind rentabilitatea
- Indicatori de performanță privind finanțarea
- Indicatori de performanță privind politica de investiții
Viteza de rotație a activelor
Viteza de rotație a activelor este un indicator care măsoară volumul necesar de active pentru a genera venituri.
Viteza de rotație a activelor măsoară cât de eficientă este o companie în utilizarea activelor sale pentru a genera venituri și este calculată ca raportul dintre venituri și valoarea medie a tuturor activelor.
Formulă de calcul:
Viteza de rotație a stocurilor
Viteza de rotație a stocurilor este un indicator care măsoară timpul necesar pentru a converti stocul în numerar.
Stocurile reprezintă o pondere semnificativă din activele totale pentru companiile care activează în multe industrii.
Investițiile în stocuri reprezintă în mod normal o pondere mare din totalul fondurilor disponibile pentru companii. În același timp, managementul stocurilor este una dintre cele mai importante sarcini în special pentru companiile producătoare, mai ales având în vedere că politicile de gestionare a stocurilor ar putea duce la situații conflictuale, cum ar fi scopul controlorului financiar de a minimiza nivelul stocurilor și obiectivul managerului de piață de a evita deficitul de stoc.
Formulă de calcul:
Viteza de rotație a creanțelor
Viteza de rotație a creanțelor este un indicator care măsoară timpul necesar pentru a converti creanțele în numerar.
Viteza de rotație a creanțelor este indicele financiar care măsoară cât de eficientă este compania în colectarea creanțelor conturilor de la clienții săi. Pentru ca companiile să fie într-o poziție financiară mai bună, este important să poată colecta numerar eficient. În mod normal, o cifră de afaceri scăzută a creanțelor înseamnă că compania își gestionează eficient creanțele contabile și este capabilă să-și transforme rapid creanțele în numerar. Un raport ridicat indică faptul că compania fie nu depune suficiente eforturi pentru a încasa creanțele, fie este posibil ca compania să nu anuleze creanțe care este puțin probabil să fie încasate.
Formulă de calcul:
Rentabilitatea capitalului propriu (ROE)
Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) este cel mai utilizat indicator pentru a măsura performanța unei companii.
ROE măsoară capacitatea întreprinderii de stat de a genera profit în raport cu activele totale luând în considerare și efectul de pârghie pe care aceasta îl are. În principiu, măsoară valoarea profitului net pe care o Întreprindere Publică îl generează în raport cu valoarea capitalului propriu.
Formula de calcul:
Rentabilitatea activelor (ROA)
Rentabilitatea activelor (ROA) măsoară cât de profitabilă este Întreprinderea Publică în raport cu activele sale totale. Este o măsură comună pentru a determina cât de eficient își folosește o companie activele pentru a genera profit.
Formula de calcul:
Marja de profit din exploatare
Marja de profit din exploatare este un raport de rentabilitate sau de performanță care reflectă procentul din profit pe care o companie îl produce din operațiunile sale înainte de scăderea impozitelor și a dobânzilor.
Marjele de profit sunt indicatori importanți deoarece măsoară cât de mult profit generează o companie din fiecare unitate monetară de venit . O marjă ridicată de profit indică faptul că o companie este foarte competitivă și are o capacitate mare de a transfera veniturile în profit. O companie cu marjă de profit mare poate reduce prețul cu ușurință și totodată să rămână profitabilă în situația în care se confruntă cu o concurență puternică.
Formula de calcul:
Marja de profit net
Marja de profit net este un indicator financiar care exprimă în procente cât de profitabilă este activitatea totală a unei companii.
Monitorizarea marjei de profit net este, de asemenea, o măsură importantă, deoarece evaluează modul în care o companie gestionează costurile de finanțare și cheltuielile fiscale. În situația în care marja profitului din exploatare rămâne la același nivel și marja profitului net creste, in mod normal indica faptul că firma are un control bun asupra costurilor de finanțare.
Formula de calcul:
Rata de creștere a cifrei de afaceri nete
Rata de creștere a cifrei de afaceri nete este una dintre cele mai importante modalități de măsurare a succesului unei companiei, deoarece indică dacă compania respectivă își dezvoltă sau nu afacerea.
Întreprinderile de stat reprezintă o mare parte a economiei, iar dezvoltarea acestora ar putea contribui în mod semnificativ la creșterea economică.
Creșterea cifrei de afaceri netă reprezintă creșterea procentuală a veniturilor companiei pe o perioadă fixă de timp iar valoarea acestui indicator afectează direct profitabilitatea.
Creșterea anuală a cifrei de afaceri netă este calculată ca raport dintre valorile cifrei de afaceri nete înregistrate în perioada curentă și valoarea cifrei de afaceri nete înregistrate în perioada anterioară. O rată ridicată de creștere a cifrei de afaceri nete este adesea văzută ca un semn bun potrivit căruia compania se află pe o tendință de creștere.
Formula de calcul:
Rata de creștere a profitului net
Formula de calcul:
Rata de plată a dividendelor
Rata de plată a dividendelor reprezintă măsurarea dividendelor plătite acționarilor în raport cu profitul net al Întreprinderi de stat. Dividendul reprezintă distribuirea câștigurilor Întreprinderi de stat, la un anumit interval de timp, către acționarii săi sub formă de numerar sau acțiuni.
Statul, ca acționar, ar trebui să se asigure că întreprinderi de stat plătesc dividende în mod regulat. Pentru bugetul multor guverne, dividendele oferite de întreprinderile de stat ar putea reprezenta o sursă importantă de venit. Prin urmare, în multe țări întreprinderile de stat sunt obligate să emită un nivel minim de dividende. De exemplu, în Țările de Jos, regula este ca rata de plată a dividendelor să fie de cel puțin 40%. În plus, capitalul în exces ar putea fi plătit și acționarilor. În multe jurisdicții, întreprinderi de stat au plătit super-dividendele acolo unde există un exces de capital. Super dividendul se alocă în plus față de primul dividend, atunci când profitul distribuibil după diferitele distribuiri o permite.
În prezent, în România, companiile deținute în totalitate sau în majoritate de stat sunt obligate să vireze la bugetul de stat cel puțin 90% din venitul net. Acesta este un raport de plată echivalent cu 90% și s-a susținut că poate fi prea mare pentru companiile care necesită investiții suplimentare în operațiunile lor. Prin urmare, merită să se ia în considerare revizuirea dacă ar trebui adoptată o politică de dividende mai flexibilă, cum ar fi stabilirea intervalului de rată de plată a dividendelor să fie de cel puțin 50%. Pentru a menține și a evalua politica de dividende, este important să se includă rata de plată a dividendelor ca indicator.
Formulă de calcul:
Rata de lichiditate curentă
Gestionarea lichidității este un aspect important pentru situația financiară a companiei, deoarece lipsa numerarului poate aduce la dificultăți în achitarea datoriilor pe termen scurt.
Rata de lichiditate curentă, calculată ca raport între active curente și datorii curente, ar putea măsura efectiv capacitatea companiei de a achita datoriile pe termen scurt de până la un an.
Formulă de calcul:
Lichiditatea imediată (Test Acid)
O variantă alternativă de evaluare a lichidității unei companii este Testul Acid, care presupune deducerea stocului din activele curente. Întrucât stocurile ar putea fi dificil de convertit în numerar, la deducerea stocurilor din activele circulante, alte componente ale activelor curente ar putea fi ușor transformate în numerar.
Acest indicator ar putea fi o variantă alternativă la lichiditatea imediată pentru a măsura poziția de lichiditate a companiei.
Formulă de calcul:
Levierul
Levierul este indicatorul de bază pentru a măsura cât de mult din finanțarea companiei provine din datorii și capitaluri proprii. Este raportul care compară nivelul total al datoriei fie cu activele, fie cu capitalul propriu. Levierul poate fi de două tipuri, levier financiar, ceea ce presupune folosirea de capital împrumutat cu costuri certe, sau levier operațional, ceea ce presupune utilizarea de costuri fixe de operare (de exemplu, Întreprinderea Publică achiziționează un utilaj care îi este necesar, în loc să apeleze la un serviciu de închiriere pentru respectivul utilaj).
Atunci când se crește nivelul datoriilor acționarii se pot aștepta la obținerea un profit mai mare, dar acest aspect crește totodată și probabilitatea de insolvabilitate.
Formulă de calcul:
Raportul dintre datorie și EBITDA (datorie/ EBITDA)
Valoarea raportului dintre datorie și EBITDA este adesea folosit pentru a determina cât de ușor își poate plăti o companie datoria restantă din propriul profit.
De exemplu, acest raport este utilizat în acordurile de îndatorare pentru a se asigura că o companie își va menține capacitatea de a-și achita datoria. În comparație cu indicatorul levier, acest raport măsoară capacitatea de a chita datoria restantă. O valoare scăzută a raportului indică faptul că acea companie are o capacitate bună de a-și gestiona datoria restantă, în timp ce o valoare ridicată ar putea indica că acea compania poate avea dificultăți în a-și onora datoria. Pentru anumite companii, deși efectul de levier este mare, dacă compania are profituri mari, valoarea raportului datoria/EBITDA poate fi redusă și indică faptul că compania este capabilă să-și achite datoria.
Formulă de calcul:
Rata cheltuielilor de capital
Cheltuielile de capital (CapEx) reprezintă plățile efectuate pentru bunuri sau servicii care sunt înregistrate sau capitalizate în bilanțul unei companii în loc să fie înregistrate sub formă de cheltuieli în contul de profit și pierdere. CapEx poate indica cât de mult investește o companie în active fixe pentru a-și susține sau dezvolta afacerea. Deoarece este înregistrat ca activ, acesta se va amortiza în timp, iar amortizarea va fi dedusă din valoarea totală a activelor. Valoarea CapEx variază în funcție de industrie. Industriile cu consum intensiv de capital, cum ar fi producția de bunuri, tind să aibă niveluri ridicate de cheltuieli de capital. În același timp, unele industrii, cum ar fi industria IT, au, în general, niveluri scăzute de cheltuieli de capital.
Formulă de calcul:
Rata cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare
Cercetarea și dezvoltarea (R&D) este o activitate cheie întreprinsă de întreprinderile de stat pentru a dezvolta noi tehnologii sau produse. În ciuda faptului că investiția în R&D s-ar putea să nu genereze profituri imediate, este considerată o primă etapă pentru dezvoltarea unui potențial nou serviciu sau proces de producție. Cercetarea și dezvoltarea ar putea juca, de asemenea, un rol semnificativ în creșterea productivității companiei. Întrucât inovația este recunoscută ca o sursă majoră de creștere în economiile moderne, investițiile în cercetare și dezvoltare sunt esențiale pentru creșterea economică.
Formula de calcul:
RO